(1) Acordarea indemnizaţiilor prevăzute de art. XI şi art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările şi completările ulterioare, se prelungeşte şi pentru perioada cuprinsă între încetarea stării de urgenţă şi 31 mai 2020, cu posibilitatea continuării după aceasta dată doar în domeniile în care se vor menţine restricţiile.

(2) Indemnizaţiile acordate potrivit alin. (1) nu sunt supuse executării silite prin poprire pe durata acordării lor, indiferent de bugetul din care se suportă.

(3) Prevederile art. III-VII şi X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. X şi XIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2020, cu modificările şi completările ulterioare, privind utilizarea poştei electronice ca unul din mijloacele de comunicare pentru solicitarea şi acordarea drepturilor de asistenţă socială, de asigurări sociale de stat şi de şomaj, se aplică, în continuare şi după încetarea stării de urgenţă, pentru o perioadă de 30 de zile.

(4) Prevederile art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică, până la finalizarea cursurilor anului şcolar 2019-2020.

(1) Prin excepţie de la prevederile art. 34 alin. (1^1) lit. a) şi ale art. 35 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj, cu modificările şi completările ulterioare, perioada de suspendare a raporturilor de muncă în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă instituite potrivit legii, se ia în calcul la stabilirea stagiului de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii pentru indemnizaţia de şomaj.

(2) Perioada stării de urgenţă şi perioada stării de alertă în care contractele individuale de muncă sunt suspendate în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care angajatorii nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, constituie stagiu asimilat în sistemul asigurărilor pentru şomaj.

(3) Pentru stabilirea şi calculul indemnizaţiei de şomaj prevăzute de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează indemnizaţia prevăzuta la art. XI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, cu modificările şi completările ulterioare.

(1) Pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă, pentru programele de formare profesională a adulţilor, organizate în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se pot desfăşura şi în sistem on-line, cu notificarea comisiei de autorizare, următoarele activităţi:

(2) Examenul de absolvire prevăzut la alin. (1) lit. c) se organizează de furnizorul de formare profesională sub coordonarea comisiei de autorizare judeţene sau a municipiului Bucureşti, în condiţiile Ordinului comun nr. 501/5.253/2003 pentru aprobarea Metodologiei certificării formării profesionale a adulţilor, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia condiţiilor care privesc sala sau spaţiul de derulare a probelor.

(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) programele de formare de nivel 1, conform Cadrului Naţional al Calificărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind Cadrul Naţional al Calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Notificarea comisiei de autorizare se face cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data estimată a începerii activităţii, prin poşta electronică, şi cuprinde obligatoriu şi cumulativ următoarele informaţii:

(5) Furnizorul de formare profesională poate începe derularea programului de formare profesională în condiţiile alin. (1) după primirea acordului scris al comisiei de autorizare, transmis prin mijloace electronice, în termen de 2 zile de la primirea notificării.

(6) Domeniile de activitate şi instrucţiunile privind autorizarea furnizorilor de formare profesională să desfăşoare programe de formare profesională a adulţilor în sistem on-line se stabilesc prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(1) Valabilitatea certificatelor de acreditare a furnizorilor de servicii sociale şi a licenţelor de funcţionare a serviciilor sociale, provizorii şi definitive, prelungită pe perioada stării de urgenţă, se menţine pentru o perioadă de 60 de zile de la încetarea stării de urgenţă.

(2) Rapoartele de monitorizare prevăzute la art. 30 alin. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 118/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare, întocmite înainte de instituirea stării de urgenţă, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2020 pentru situaţiile în care licenţa de funcţionare expiră de drept în perioada stării de urgenţă, sunt valabile pentru toate situaţiile în care, până la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), au fost deja depuse la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale solicitări pentru emiterea unei noi licenţe de funcţionare a serviciului social.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 31 alin. (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 118/2014, cu modificările şi completările ulterioare, pentru serviciile sociale ale căror licenţe de funcţionare expiră în termen de 60 de zile de la data încetării stării de urgenţă şi pentru care nu se mai poate respecta termenul prevăzut de lege pentru întocmirea rapoartelor de monitorizare şi pentru emiterea unei noi licenţe de funcţionare, dosarul de reacreditare a serviciului social se transmite la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu cel puţin 20 zile înainte de expirarea licenţei de funcţionare emisă anterior.

(4) Prevederile art. XV şi XVI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2020, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică până la data de 31 mai 2020.

(1) Pentru persoanele care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se află în concediu şi plata indemnizaţiei pentru creşterea copiilor prevăzută de art. 2 şi a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului cu handicap prevăzute de art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau în concediu şi plata indemnizaţiei de acomodare pentru copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, prevăzută de art. 50 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv în prelungirea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2020, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2020 pentru stabilirea unor măsuri suplimentare în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, se prelungeşte acordarea drepturilor până la data de 31 mai 2020.

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care la data la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se află în concediu şi plata indemnizaţiei pentru creşterea copiilor prevăzută de art. 2Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2020, cu modificările şi completările ulterioare, prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, acordarea stimulentului de inserţie se face de la data depunerii cererii, dacă acestea realizează venituri supuse impozitului pe venit, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu handicap.

(3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care la data la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se află în concediu şi plata indemnizaţiei pentru creşterea copiilor prevăzută de art. 2Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2020, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică în cazul în care între data de 31 mai 2020 şi data la care copilului împlineşte 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilitate sunt mai puţin de 3 luni. În această situaţie se aplică prevederile alin. (2).

(1) Obligaţia prevăzută la art. 41 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă în perioada cuprinsă între încetarea stării de urgenţă şi 31 mai 2020.

(2) Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective se menţine pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea stării de urgenţă.

(3) Valabilitatea următoarelor documente se menţine pentru o perioadă de 60 de zile de la încetarea stării de urgenţă:

(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) şi alin. (1^1), precum şi ale art. 4 din Legea nr. 19/2020, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2020, numărul de zile libere plătite pentru unul dintre părinţi se stabileşte până la încheierea cursurilor anului şcolar 2019-2020, în condiţiile legii, cu aplicarea prevederilor art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 217/2020.

(2) Pe perioada prevăzută la alin. (1) prevederile Legii nr. 19/2020, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică angajaţilor sistemului naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice, personalului din serviciile sociale rezidenţiale şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, după caz.

(3) Până la încheierea cursurilor anului şcolar 2019-2020, în condiţiile legii, angajaţii prevăzuţi la alin. (2) beneficiază de majorarea salarială în condiţiile şi cuantumul prevăzute de art. 31 din Legea nr. 19/2020 în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Până la încheierea cursurilor anului şcolar 2019-2020, în condiţiile legii, angajaţii prevăzuţi la alin. (2) beneficiază de o majorare salarială în cuantumul prevăzut de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, cu modificările şi completările ulterioare, corespunzător numărului de zile lucrătoare.

(5) Majorarea prevăzută la alin. (4) se acordă, în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de zilele libere prevăzute la alin. (1) sau de această majorare.

(6) Pentru personalul prevăzut la alin. (2), majorarea prevăzută la alin. (4) se suportă din bugetele din care se suportă drepturile salariale de bază.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), pentru personalul din unităţile sanitare publice majorarea prevăzută la alin. (4) se suportă prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de sănătate, de la titlul VI - Transferuri între unităţi ale administraţiei publice.

(8) Pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, majorarea prevăzută la alin. (4) nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

(1) Prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi au obligaţia de a stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-un interval de trei ore.

(2) Programul de muncă individualizat şi modul de repartizare a acestuia pe zile se stabilesc în actul adiţional la contractul individual de muncă sau în actul administrativ emis de conducătorul instituţiei sau autorităţii publice, după caz.

(1) Serviciile medicale şi medicamentele pentru tratarea cazurilor COVID-19 şi complicaţiile acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare Fond.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 337 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, serviciile medicale, îngrijirile la domiciliu, medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale, tehnologiile şi dispozitivele asistive se acordă şi se validează fără a fi necesară utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate sau a documentelor înlocuitoare ale acestuia, prevăzute la art. 223 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pentru serviciile medicale şi îngrijirile la domiciliu, precum şi pentru dispozitivele medicale, tehnologiile şi dispozitivele asistive, înregistrate/eliberate off-line, nu este obligatorie transmiterea în Platforma informatică a asigurărilor de sănătate a acestora în termen de 3 zile lucrătoare de la data acordării, respectiv eliberării.

(4) Casele de asigurări de sănătate contractează întreaga sumă alocată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu destinaţie servicii medicale spitaliceşti.

(5) Pentru unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare a trimestrelor II şi III, după cum urmează:

(6) În condiţiile în care serviciile medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi, efectuate de unităţile sanitare cu paturi, depăşesc nivelul contractat, decontarea acestora se efectuează la nivelul realizat, prin încheierea unor acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii.

(7) Serviciile medicale acordate în unităţile sanitare din asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic se decontează la nivelul activităţii efectiv realizate, dar nu mai mult de 8 consultaţii/oră/medic.

(8) Consultaţiile medicale acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical, prevăzute în pachetul de servicii de bază, respectiv în pachetul minimal de servicii medicale, pot fi acordate şi la distanţă, utilizând orice mijloace de comunicare. Consultaţiile medicale la distanţă acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic se acordă cu încadrarea în numărul maxim de consultaţii prevăzut la alin. (7).

(9) Pentru pacienţii cronici, medicii de familie pot prescrie inclusiv medicamentele restricţionate din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

(10) În condiţiile în care serviciile acordate de unităţile specializate, care furnizează consultaţii de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, depăşesc nivelul contractat, decontarea serviciilor se efectuează la nivelul realizat, prin încheierea unor acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care au fost acordate serviciile.

(11) Pentru investigaţiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 după externarea din spital şi pentru care furnizorii de servicii medicale paraclinice au evidenţe distincte, sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate se pot suplimenta după încheierea lunii în care au fost acordate investigaţiile paraclinice, prin încheierea de acte adiţionale.

(12) În condiţiile în care serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu şi serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu acordate de furnizorii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate depăşesc nivelul contractat, decontarea serviciilor se efectuează la nivelul realizat, prin încheierea unor acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii.

(13) Sanatoriile/Secţiile sanatoriale din spitale, care desfăşoară activitate, încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate pentru activitatea desfăşurată conform reglementărilor legale în vigoare, iar decontarea lunară se face la nivelul indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă cheltuielile efectiv realizate sau, după caz, la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate, fără a mai fi necesară o regularizare a trimestrelor II şi III.

(14) Casele de asigurări de sănătate decontează toate serviciile de dializă efectiv realizate, cu încadrarea în numărul de bolnavi prevăzut la nivel naţional.

(1) Persoanelor asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cărora li se interzice continuarea activităţii şi pentru care a fost instituită măsura de carantină ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu COVID-19, beneficiază de concedii şi indemnizaţii pentru carantină, indiferent de locul în care aceasta se instituie, pentru o perioadă şi pe baza documentelor prevăzute prin ordin al ministrului sănătăţii, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice.

(2) Pentru persoanele aflate în situaţiile prevăzute la alin. (1), certificatele de concediu medical se eliberează de către medicii de familie după ultima zi a perioadei de carantină, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei de carantină.

(3) Certificatele de concediu medical eliberate se pot transmite de către medicii curanţi către persoanele asigurate, respectiv de către persoana asigurată către angajatori/case de asigurări de sănătate şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

(4) Documentele care se depun pentru restituirea de către casele de asigurări de sănătate a sumelor care se suportă din bugetul Fondului, în condiţiile legii, pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi documentele necesare preluării în plată a concediilor medicale şi indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, se pot transmite şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

(5) Prin normele de aplicare ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, se stabilesc reglementări specifice privind modalitatea de acordare a concediilor şi indemnizaţiilor privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate pentru perioada ulterioară încetării stării de urgenţă, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional, în scopul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus.

(1) Prin derogare de la prevederile alin. (6) şi (7) ale art. 172 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, structura organizatorică, reorganizarea şi restructurarea unităţilor sanitare din reţeaua ministerului sănătăţii, a celor din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi din reţeaua proprie a altor ministere şi instituţii publice cu reţea sanitară proprie se realizează de către direcţiile de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti, în funcţie de necesităţi, în vederea asigurării condiţiilor de izolare şi a circuitelor funcţionale care au drept scop prevenirea şi controlul infecţiei cu SARS-CoV-2. Reorganizarea şi restructurarea unităţilor sanitare din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale se vor face cu consultarea acestora.

(2) Avizele eliberate de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în perioada stării de urgenţă, precum şi cele eliberate pe perioada stării de alertă au o valabilitate care nu poate depăşi data de 31.12.2020.

(1) Managementul unităţilor sanitare publice civile poate fi asigurat de către personal detaşat din cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

(2) Instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale pot detaşa personal pentru a executa misiuni în interesul Ministerului Sănătăţii, la solicitarea acestuia.

(3) Prin derogare de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul detaşat în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) este salarizat de către instituţia cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale de la care se detaşează şi beneficiază de drepturile salariale care îi sunt mai favorabile, fie de la instituţia care a dispus detaşarea, fie de la cea la care a fost detaşat.

(1) Direcţiile de sănătate publică şi unităţile sanitare îşi pot asigura materialele şi echipamente de protecţie necesare în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie realizează achiziţii în condiţiile alin. (1) pentru unităţile sanitare proprii şi alte structuri din compunere, atât din bugetele ministerelor şi instituţiilor de resort, cât şi din cele ale unităţilor sanitare.

(1) Se prelungesc măsurile stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii nr. 725/2020 privind stabilirea măsurilor de sprijin a persoanelor vulnerabile care se află în izolare la domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID19.

(2) Măsurile de sprijin se pun în aplicare de autorităţile administraţiei publice locale.

(3) Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor cu apa şi alimentele se asigură din transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, către bugetele locale.

(1) Centrul de cercetări ştiinţifice medico-militare, Centrul de cercetare ştiinţifică pentru apărare CBRN1) şi ecologie, Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“ sunt abilitate să avizeze/autorizeze materialele, componentele, echipamentele şi dispozitivele medicale necesare pentru prevenirea şi combaterea răspândirii, precum şi pentru tratamentul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, respectiv a biocidelor.

(2) Avizele/Autorizările emise de instituţiile de la alin. (1) se acordă prin excepţie de la prevederile art. 49 şi 50 din Hotărârea Guvernului nr. 54/2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a dispozitivelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare.

(1)Termenul de depunere a declaraţiei privind beneficiarul real prevăzut de art. 56 alin. (4) şi art. 62 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, astfel cum a fost prelungit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2020 privind unele masuri economice şi fiscal-bugetare, se prelungeşte până la 1 noiembrie 2020.

(2) În termenul prevăzut la alin. (1), declaraţia privind beneficiarul real poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică şi poate fi transmisă la oficiul registrului comerţului fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătura electronică sau prin servicii de poştă şi curier. Declaraţia privind beneficiarul real poate fi şi în formă autentică, certificată de avocat sau dată la oficiul registrului comerţului.

(1) Pe durata stării de alertă, debitorul aflat în stare de insolvenţă sau care ajunge în stare de insolvenţă va putea să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, fără a avea însă obligaţia de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei.

(2) Dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile până la încetarea stării de alertă, dată de la care începe să curgă şi termenul de 30 de zile pe care acesta îl prevede. Corelativ, până la aceeaşi dată, nu sunt aplicabile prevederile art. 66 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioară.

(1) Prin excepţie de la prevederile referitoare la dreptul de retragere, aşa cum este acesta reglementat de Ordonanţa de urgenţă nr. 34 din 4 iunie 2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru evenimentele şi festivalurile ce urmau a fi susţinute în perioada 8 martie - 30 septembrie 2020, sau în perioada în care se suspendă dreptul de organizare a evenimentelor şi festivalurilor, dacă această dată depăşeşte intervalul anterior menţionat, urmează să se aplice următoarele reguli:

(2) Organizatorul are obligativitatea de a oferi un termen de cel puţin 30 zile cumpărătorului de bilete pentru a opta între păstrarea valabilităţii biletului pentru evenimentul sau festivalul reprogramat sau transformarea lui în voucher cu valoare. După expirarea celor 30 de zile biletul devine automat valabil pentru ediţia reprogramată a evenimentului sau festivalului.

(11) Prevederile alin. (10) nu se aplică în cazul cesiunilor de titluri de stat, obligaţiuni şi alte instrumente de datorie care conferă deţinătorului un drept contractual de a încasa numerar, cheltuielile înregistrate din aceste cesiuni fiind deductibile la calculul rezultatului fiscal.

a)cel puţin două inspecţii şcolare;

b)o probă scrisă, care conţine elemente de pedagogie şi de psihologie, precum şi elemente din metodica specialităţii, cu abordări interdisciplinare şi de creativitate, elaborată pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru fiecare specialitate în parte.

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la eliminarea restricţiilor privind adunările publice de către autorităţile de resort, prin derogare de la prevederile art. 254 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, concursul prevăzut de art. 254 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, constă într-o probă scrisă în cadrul concursului prevăzut la art. 89 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru angajarea personalului didactic de predare cu contract individual de muncă, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la eliminarea restricţiilor privind adunările publice de către autorităţile de resort, prin derogare de la prevederile art. 254 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, concursul prevăzut de art. 254 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările, privind angajarea prin plata cu ora a personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat constă în prezentarea unui curriculum vitae, care să conţină elemente relevante cu privire la activitatea profesională.

(1) În măsura în care prezentul capitol nu prevede altfel, valabilitatea documentelor eliberate de instituţiile şi autorităţile publice se menţine pe toată durata stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, prelungite prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări.

(2) Termenul de valabilitate prevăzut la alin. (1) se menţine şi pentru actele de identitate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al căror termen de valabilitate a expirat înainte cu cel mult 15 zile de la instituirea stării de urgenţă potrivit Decretului Preşedintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României.

(1) Valabilitatea documentelor eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări se menţine pe toată durata stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, prelungite prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări.

(2) Aprobările date de Inspectoratul General pentru Imigrări asupra invitaţiilor prevăzute la art. 37-39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se consideră valabile peste termenul indicat la art. 38 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(1) Dreptul de şedere al străinilor aflaţi pe teritoriul României, conferit prin vizele de intrare în România, se menţine pentru 90 de zile de la încetarea stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, prelungite prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, fără ca aceştia să fie supuşi vreunei sancţiuni sau măsuri restrictive statuate de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Dreptul de şedere al străinilor aflaţi pe teritoriul României, conferit prin convenţiile internaţionale, actele normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize sau actele legislative europene prin care se exceptează de la obligativitatea obţinerii vizelor, se menţine pentru 90 de zile de la încetarea stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, prelungite prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, fără ca aceştia să fie supuşi vreunei sancţiuni sau măsuri restrictive statuate de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pentru intrările şi şederile ulterioare, dreptul de şedere stabilit potrivit alin. (1) sau alin. (2) nu se ia în considerare la calcularea perioadei de şedere de maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere pe teritoriul României.

(1) Vizele de intrare în România a căror valabilitate expiră fără ca acestea să fi fost utilizate de titulari din cauza restricţiilor temporare de călătorie instituite la nivelul Uniunii Europene nu îşi menţin valabilitatea.

(2) La momentul ridicării restricţiilor temporare de călătorie către statele membre ale Uniunii Europene, străinii titulari de vize de intrare care expiră în condiţiile stabilite la alin. (1) pot solicita, dacă este cazul, alte vize de intrare în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Avizele de angajare în muncă, avizele de detaşare şi aprobările pentru reîntregirea familiei, eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări, a căror valabilitate se menţine potrivit dispoziţiilor art. 1, vor putea fi utilizate la solicitarea de vize de intrare în România potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la momentul ridicării restricţiilor temporare de călătorie către statele membre ale Uniunii Europene, doar dacă acestea nu au mai fost utilizate anterior pentru obţinerea unor astfel de vize.

(1) În situaţia stabilirii stării de alertă potrivit legii, pe durata acesteia, Poliţia Română conduce operaţional, prin inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, poliţia locală care funcţionează în raza de competenţă a acestora.

(2) Conducerea operaţională în sensul alin. (1) vizează natura misiunilor ce pot fi încredinţate structurilor de poliţie locală, zonele şi modul de acţiune, fluxurile informaţionale şi modalităţile de comunicare la nivel instituţional, modul de raportare a alocării resurselor şi raportarea evenimentelor.

(3) Resursele necesare desfăşurării activităţii poliţiei locale în condiţiile alin. (1) se asigură de către unităţile administrativ-teritoriale din care fac parte.

(1) Şefii inspectoratelor de poliţie judeţene/Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti stabilesc, prin dispoziţie, modalitatea de angrenare a poliţiei locale în cadrul activităţilor realizate de unităţile de poliţie din subordine, precum şi responsabilităţile şi modul de acţiune al acestora.

(2) Dispoziţiile emise potrivit alin. (1) se modifică atunci când situaţia operativă o impune.

(3) Dispoziţiile emise potrivit alin. (1) şi (2) se transmit unităţilor de poliţie din subordine nominalizate în cuprinsul acestora, precum şi poliţiei locale pentru punere în aplicare de îndată.

(1) Ministerul Apărării Naţionale sprijină pe perioada stării de alertă, la cerere, Ministerul Afacerilor Interne pentru asigurarea pazei şi protecţiei unor obiective, transportul de efective, materiale şi tehnică pentru îndeplinirea misiunilor specific, triaj epidemiologic şi asistenţă medicală.

(2) Instituţiile din cadrul Sistemului naţional de ordine publică şi securitate naţională suplimentează, la nevoie, efectivele şi tehnica pentru intervenţie, prevăzute în planuri, în funcţie de evoluţia situaţiei.

(1) Prevederile referitoare la transferul persoanelor private de libertate, respectiv audierea prin videoconferinţă a acestora, cuprinse în reglementările privind măsurile pentru prevenirea şi combaterea pandemiei de COVID19 se aplică în mod corespunzător şi în centrele de reţinere şi arestare preventivă ale Ministerului Afacerilor Interne, cu excepţia transferului persoanelor private de libertate care se dispune şi în următoarele cazuri:

(2) Pentru persoanele private de libertate în centrele de reţinere şi arestare preventivă ale Ministerului Afacerilor Interne dreptul la convorbiri telefonice se suplimentează la maximum 45 de minute pe zi.

(1) Pe durata stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, prelungite prin Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, precum şi pentru o perioadă de 6 luni de la data încetării acestei stări, documentele primare care stau la baza înregistrării actelor de naştere şi de deces se transmit de emitenţi la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/oficiul de stare civilă competent, prin fax sau prin intermediul mijloacelor electronice administrate de autorităţi ale statului român.

(2) În termen de cel mult 90 de zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), instituţiile, autorităţile publice şi persoanele fizice sunt obligate să efectueze demersuri pentru depunerea documentelor primare care stau la baza înregistrării actelor de naştere şi de deces prevăzute de lege, în original, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/oficiul de stare civilă care a înregistrat actul de stare civilă.

(1)Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere livrările către asociaţii şi fundaţii legal constituite, de medicamente, echipamente de protecţie, alte dispozitive sau echipamente medicale şi materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea şi combaterea COVID-19, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta ordonanţă de urgenţă, efectuate până la data de 1 septembrie 2020.

(2) Scutirea prevăzută la alin. (1) se aplică doar cu condiţia ca bunurile achiziţionate de asociaţii/fundaţii să fie utilizate de acestea pentru combaterea COVID-19 sau să fie donate altor entităţi care le folosesc pentru combaterea COVID-19. Furnizorul justifică scutirea de TVA cu declaraţia pe propria răspundere cu privire la destinaţia bunurilor, pusă la dispoziţia sa de asociaţia/fundaţia beneficiară, cel târziu la momentul livrării.

(3) Nerespectarea de către asociaţiile şi fundaţiile care achiziţionează bunurile în regim de scutire de taxa pe valoarea adăugată conform alin. (1), a destinaţiei acestora conform alin. (2), constituie contravenţie şi se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu o amendă egală cu cuantumul TVA de a cărei scutire a beneficiat la achiziţia bunurilor.

(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 72 alin. (5), art. 224 alin. (5) şi art. 227 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile impozabile obţinute din România de rezidenţi şi nerezidenţi din activităţi desfăşurate în domeniul organizării de evenimente culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale sau de divertisment, ori din participarea efectivă la astfel de activităţi, impozitul se calculează, respectiv se reţine în momentul plăţii venitului şi se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc evenimentul. Impozitul se calculează, se reţine, se declară şi se plăteşte, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenţi.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în cazul în care evenimentele culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale sau de divertisment sunt reprogramate până la finalul anului 2021 ca urmare a situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) certificatul de atestare a impozitului plătit în România se eliberează persoanei nerezidente după plata impozitului la bugetul de stat, potrivit 232 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

1. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

2. La articolul 6, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Transportul rutier judeţean de persoane prin curse regulate se desfăşoară, până la data de 31.12.2021, în baza programelor de transport judeţene şi a licenţelor aflate în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a Legii nr. 34/2020 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane.

(2) Consiliile judeţene vor încheia contracte de delegare a gestiunii pentru asigurarea în continuare a transportului public judeţean de persoane prin curse regulate, cu valabilitate până la data finalizării procedurilor pentru încheierea contractelor de servicii publice, potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 şi nr. 1.107/70 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai mult de 31.12.2021, cu operatorii de transport care deţin licenţe de traseu valabile pe traseul respectiv la data publicării în Monitorul Oficial al României a Legii nr. 34/2020 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane.

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care traseele judeţene sunt operate în cadrul unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară.

(4) Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. va transmite consiliilor judeţene lista operatorilor de transport deţinători de licenţe de traseu pentru efectuarea transportului rutier judeţean contra cost de persoane prin servicii regulate, valabile la data publicării în Monitorul Oficial al României a Legii nr. 34/2020 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane.

a)încetării contractelor de delegare a serviciului public de transport rutier de persoane prin curse regulate la nivel judeţean;

b)retragerii licenţei de traseu, în cazul transportului interjudeţean.

1. La articolul 84, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

2. La articolul 84, alineatul (2) se abrogă.

3. La articolul 84, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

4. La articolul 84, alineatul (3^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

5. La articolul 84, după alineatul (3^4) se introduce un nou alineat, alineatul (3^5), cu următorul cuprins:

6. La articolul 105 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

7. La articolul 105 alineatul (2), după litera e) se adaugă o nouă literă, litera e^1), cu următorul cuprins:

8. La articolul 111, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

(1) Se prelungeşte până la data de 15 iunie 2020 termenul în care Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri poate elibera certificate de situaţii de urgenţă, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2 în perioada stării de urgenţă.

(2) Certificatul pentru situaţii de urgenţă emis de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri constată în baza declaraţiei pe propria răspundere că operatorul economic a înregistrat diminuarea veniturilor sau a încasărilor de minim 25% în luna martie, aprilie sau mai 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie şi februarie 2020 sau întreruperea parţială sau totală a activităţii ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente pe perioada stării de urgenţă decretată.

(1) Pe perioada stării de alertă, operatorii de transport şi distribuţie energie electrică şi gaze naturale asigură continuitatea furnizării serviciilor, iar în situaţia în care este incident un motiv de debranşare/deconectare, amână efectuarea acestei operaţiuni până la încetarea stării de alertă.

(2) Pe perioada stării de alertă, operatorii de apă, canal şi salubritate asigură continuitatea furnizarea serviciilor de utilităţi respective, iar în situaţia în care este incident un motiv de debranşare/deconectare, amână efectuarea acestei operaţiuni până la încetarea stării de alertă.

(1) Pe durata stării de alertă, instituită din motive generate de pandemia de COVID-19, plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală prevăzute de art. 336-339 din Codul de procedură penală, care au fost înregistrate în termen de 30 de zile după încetarea stării de urgenţă, se rezolvă într-un termen de 30 de zile de la primirea acestora, prin derogare de la dispoziţiile art. 338 din Codul de procedură penală.

(2) Pe durata stării de alertă, instituită din motive generate de pandemia de COVID-19, acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poştă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgenţă, telefonic, indicarea adreselor de poştă electronică pentru comunicarea respectivelor acte.

(3) Dacă, din motive obiective, comunicarea prin poştă electronică nu se poate realiza, se vor folosi celelalte mijloace de comunicare prevăzute de Codul de procedură penală.

(4) Dacă pe durata stării de alertă, din motive generate de pandemia de COVID-19, un parchet este împiedicat să funcţioneze, la sesizarea prim-procurorului acestuia ori a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau din oficiu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune trimiterea uneia sau mai multor cauze la un parchet egal în grad, dacă măsura se impune în interesul rezolvării acestora.

(5) Dacă pe durata stării de alertă, din motive generate de pandemia de COVID-19, o instanţă de judecată este împiedicată să îşi continue activitatea, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se desemnează o altă instanţă de acelaşi grad care să preia soluţionarea cauzelor pentru care se solicită acest lucru, dispoziţiile art. 76 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite în format electronic instanţei desemnate.

(1) Contravaloarea serviciilor medicale şi a medicamentelor pentru tratarea cazurilor COVID-19 şi a complicaţiilor acestora, inclusiv contravaloarea efectuării testelor pentru confirmarea infecţiei cu COVID-19, pentru personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate şi membrii de familie însoţitori aflaţi în întreţinere, în situaţia în care nu este suportată/decontată de către furnizorul asigurării de sănătate, se suportă din bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate pot contracta servicii de asigurare medicală pentru personalul propriu şi membrii de familie însoţitori aflaţi în întreţinere, conform normelor proprii elaborate şi aprobate prin ordin al ministrului afacerilor externe, în limita pachetului de servicii medicale de bază aprobat prin hotărâre a Guvernului.